Suspended Coffee

Posted: 09/04/2013 in Liber alese
Etichete:, ,

                Am citi zilele trecute un articol frumos aici scris în jurul unei mici povestioare despre frumuseţea umana, despre gesturi care pot schimba, mai mult sau mai puţin, viaţa acelora înspre care sunt îndreptape precum şi a celor care le înfăptuiesc.

                Dar ce este “Suspended coffee”? În puţine cuvinte cam asta: unele localuri acceptă din partea clienţilor lor ca aceştia să plătească în avans anumite “poziţii” din meniu, cafea sau sandwich-uri de exemplu. Ce se întâmplă cu acestea  însă mi se pare fascinant. Proprietarii acestor localuri, toată stima pentru ei, se angajează să păstreze aceste “poziţii ” pre-achitate până în momentul în care cineva solicită un astfel de meniu pre-achitat fără al mai taxa pe acesta din urmă. Frumos zic eu. Te duci la cafenea, plăteşti doua cafele dar ridici doar una pe care o şi savurezi împacat şi cu gândul la fapta bună pe care tocmai ai făcut-o în timp ce pe cealaltă o laşi acolo pentru cineva, nu se ştie cine. În principiu acel cineva ar trebui să fie o persoană care chiar are nevoie de ajutor, se află într-un moment nefast al vieţii şi-i suflă vântul prin buzunare, intră în cafeneaua respectivă şi-ntreabă timid dacă localul respectiv are cumva în meniu o “suspended coffe”. Uman, simplu aşa mi se pare că ar trebui să apară plusvaloarea în tumultul vieţii noastre.

                Dar ceva nu-mi dădea pace în momentul în care citisem articolul. Recunosc şi acum mă sâcâie. Toată istorioara prin care am aflat şi eu de existenţa acestui mod de a ajuta pe cineva aflat la nevoie mi se pare ruptă de realitate, cel puţin ruptă de realitatea noastră din România. Da, poate in State ar merge, poate chiar funcţionează bine doar că acolo e alta lume, de-a dreptul altă planetă. Oamenii şi obiceiurile lor sunt diferite iar ceea ce ei acceptă ca făcând în mod normal parte din viaţa lor pare ciudat şi nelalocul lui aici. Unele pe bună dreptate zic eu dar altele, poate prea multe, ar trebui să le reconsiderăm… Vă amintiţi probabil scena de final din filmul It Could Happen to You când reporterul deghizat bate la uşa restaurantului cerşind creştineşte un bol de orice fel de zeamă caldă. Finalul e fericit pentru toţi iar morala se înţelege de la sine, faptele bune sunt răsplătite cu fapte bune. Atât doar ca asta se întâmpla în State. Imaginaţi-vă o astfel de apariţie în vreun restaurant din România. Neverosimil, aşa-i? De ce? Pentru că din start cerşetorul n-ar fi bătut la nici o uşă. Ştie ce l-ar aştepta dacă ar face-o şi n-ar fi în nici un caz un bol cu supă… Asta spre ruşinea noastră…

                Am înţeles că deja sunt şi la noi în oraş localuri care acceptă aşa ceva, Francesca ar fi unul din ele se spune. N-am fost să verific dar cel mai probabil vor verifica cei de la fisc cum îşi înregistrează “suspended coffee-urile”, dacă eliberează sau nu bon şi cum o scad de pe stoc… Trist dar probabil adevărat.

                N-am fost să verific nu pentru că mi-ar fi teamă că Francesca nu şi-ar respecta cuvântul dar imi e imposibil să vizualizez pe cineva care nu şi-ar permite o cafea să intre în local şi să solicite una… Poate e doar vina mea şi părerea mea despre realitate este alterată. Constat că e greu să fiu obiectiv. Mi-e teama însă că Francesca se va alege cu o groază de “suspended coffe-uri” pe care n-o să aibă cui le oferi pentru că nu le va cere nimeni…

                Inspirat însă de toate acestea m-am gîndit la ce aş putea face. Imaginaţi-vă o sală de aşteptare undeva oriunde, poate la urgenţe în care disconfortul aşteptării nesfârşite ar fi rupt de o mică surpriză plăcută provocată de un automat de cafea în care cineva a adăugat deja câteva monezi. Sau mai bine, imaginaţi-vă cum ar tremura încurcată mâna vreunui bătrânel  în momentul în care ar vedea că roboţelul de unde-şi cumpără litrul de lapte are deja un leu în sold… deşi sunt mari şanse ca bătrânelul să-şi plătească laptele lăsând leul în plus acolo îndepărtându-se apoi tremurând de bucuria gândului că altcineva se va bucura la fel ca el…

                Haideţi să ne reamintim că mai presus de toate suntem oameni.

Anunțuri
Comentarii
  1. Andrei Adam spune:

    Daca-mi permiti o completare… Nu se intampla in State, ci in filme… Oamenii sunt oameni pretutindeni. Se intampla si la noi, am vazut chiar mai zilele trecute un reportaj pe tema asta, chiar si cu mancare, nu doar cu cafea. Problema reala, incluzand ceea ce deja ai precizat, este aceea ca pentru ca asa ceva sa functioneze cu-adevarat trebuie sa se produca un click undeva, in mentalitatea noastra umana. Am vazut intr-un film o replica ce m-a pus pe ganduri (genul de adevar care-ti sta prea aproape de ochi ca sa-l vezi); Replica era cam asa, cu aproximatie: „in toata bucatica asta de Univers cutreierata pana acum de omenire suntem doar noi, oamenii… Si cu toate acestea, ne casapim intre noi pe rupte…”. Cred ca totusi este dincolo de mentalitate si de educatie, cred ca e ceva in ADN-ul nostru…

    Salutare!

  2. Anca Suciu spune:

    Frumoasa idee; speram totusi ca va fi si la noi posibila si folosita candva 🙂

  3. A inceput sa se raspandeasca fenomenul si in Romania, spre surprinderea scepticilor din fiecare 🙂 Gasesti mai multe detalii aici http://www.getlokal.ro/ro/d/list/show/id/207 si aici http://www.getlokal.ro/ro/page/suspended-coffee-romania

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s