Sevraj

Posted: 14/06/2013 in Liber alese
Etichete:, , , , , , , , , ,

 

Da, sînt un narcoman înrăit. Sunt un drogat vicios. Mă droghez cu tot ce-mi iese în cale deşi sînt în sevraj mai tot timpul. Nu pentru că aş încerca să mă las ci pentru că nu-mi ajunge. Vreau drogul, îl cer avid… Tremur tot şi sînt ca un arici ţepos fără el.

Mă trezesc dimineaţa devreme, la început de nevoie acum din obişnuinţă. Buimac îmi potrivesc ochelarii pe nas. Îi întorc. Bineînţeles, i-am pus invers. Apoi îi dau jos pentru că aşa plini de urme văd mai rău cu ei decât fără…  Pipăi cu mâna pereţii şi mă poticnesc cu greu din dormitor până în bucătarie via baie. De cele mai multe ori prima amintire a zilei se materializează în faţa cafetierei. Inspir adînc mirosul din cutie. Julius Meinl, arabica, prăjită extra, pachetul verde. Torn apa şi umplu sita expresorului. Îndes cu o moliciune hotărîtă trei măsuri de cafea în rezervorul construit să cuprindă doar două. Atent nu risipesc nimic, e prea preţios drogul meu. Pornesc aparatul şi caut încurcat ochelarii, mă deranjează lipsa lor acum.

Cu ochelarii pe nas mă aşez pe scaunul calculatorului. Când l-am deschis!? Probabil cîndva în timpul călătoriei stelare din dormitor înspre bucătărie. Frunzăresc neatent mail-urile. Nu sunt multe niciodată, nu sunt un sociabil pe net. Înţeleg cu greu sau deloc poantele din glumele pe care le citesc pe diagonală. Şuieratul înmiresmat al expresorului îmi captează toată atenţia.

Mă trezesc în picioare, rezemat de masa din bucătărie privind nerăbdător cana ce se umple în faţa mea cu lichidul negru. Sorb cu nesaţ. Mă ard. Îmi face bine. Inspir aburii fierbinţi aşteptînd răbdător. Bum-bum, inima-mi spune că-i fericită. Ochii mari. Ştiu că faţa-mi zâmbeşte.

Tumult! Îmi revin pe jumătate din transă văzîndu-mi mîinile mişcîndu-se neverosimil de repede. E ca şi cum le-aş privi de la fereastra unui vagon dintr-un tren ce trece în mare viteză. Clipesc rar, uimitor de rar iar pleoapele mi se mişcă cu o încetineală incredibilă. În tot acest timp mîinile aleargă, ung felii de pîine (cînd le-am tăiat!?), aşează bucăţele de roşii lîngă soldăţeii de şniţel, învelesc în şerveţel, totul pe repede înainte. Băieţii o să fie încîntaţi în pauza mare. Zîmbesc larg, gîndul îmi provoacă bine. Mîinile îmbrăţişează cana fierbinte. Abia acum le observ mişcîndu-se în ritmul pleoapelor. Mă încarc din nou.

Totul se mişcă în jur cu viteză, doar gîndul zboară leneş. Aşez tigaia, deschid focul şi-n bucăţica deja topită de unt sparg două ouă. Unul trebuie să fie mai pătruns pentru cel mare iar celălalt trebuie să-mi iasă cît de moale se poate. Cel mic adoră „sosul” din gălbenuşul oului. Zîmbesc din nou întrebîndu-mă cum o fi ajuns să-i spună gălbenuşului sos!? Cu tigaia-n mînă mă întorc spre farfurii. „Bună dimineaţa” aud parcă dintr-o altă lume. Mă simt îmbrăţişat de o dragoste caldă. Cum a reuşit să se strecoare printre tigaia şi farfuria din mîinile mele!? Se cuibăreşte mocoşită pentru o secundă. Ne încărcăm unul pe celălalt. Ochii o caută dar ea e deja în altă parte a casei. „Copii e gata masa” îi aud doar glasul blînd.

Rînd pe rînd cîte un „’neaţa tati” şi-o prăbuşire-ciocnire somnoroasă de piciorul meu pe post de-mbrăţişare cei doi puşti se aşează la masă. Îi privim amîndoi cu cănile în mîna zîmbindu-ne unul celuilalt. Sîntem fericiţi. Ştim că vor mai trece multe ore pînă vom fi din nou toţi patru împreună. Acum însă nu contează, ne bucurăm.

Termin cafeaua din cană cu înghiţituri mari. Trebuie să plecăm.

În maşină schimbăm priviri fugare şi zîmbim larg amuzîndu-ne de chicotelile din spate. Traficul poate doar parţial să-mi strice bucuria adunată cu fiecare zîmbet, îmbrăţişare sau strop de cafea. Radioul ne trezeşte amintiri pe Rock FM.

Ajungem şi ne privim copiii prin gardul şcolii ţinîndu-ne de mînă. Rîd şi-aleargă împreună cu prietenii lor. Pînă dupămasă ne-au uitat. Ne-au închis amintirea într-o cutiuţă mică de unde o vor scoate doar atunci. Ne apropiem mai mult unul de celălalt.

Azi, ca ieri de alfel, furăm timp la cafeneaua din apropiere. Două expresso lungi. Doamna ne zîmbeşte familiar, ne cunoaştem deja. Măsuţa mică şi pătrată ne este şi ea prietenă. Spunem multe şi mărunte, zîmbind tot timpul. E atăt de minunat acest drog! De nu s-ar termina…

Dar ceaşca s-a răcit de mult iar eu sunt la birou. Acum fur bucurie din salutările voit forţat formale ale prietenilor. Ne amuzăm unii pe ceilalţi folosind cuvinte pompoase.

E ora nouă şi ceva. Îmi privesc mîinile, nu mai au energia de acasă.

Telefonul sună… Sevraj. Uşor, perfid pe măsură ce click-urile mouse-ului se-nmulţesc iar soneria telefonului îşi pierde răbdarea, se instalează.

Se apropie ora unu. Nevoia e deja prea mare. Cobor grăbit etajele pînă la automatul din sala mare. Mă frămînt cu nerăbdare lîngă aparatul prea leneş. Înşfac paharul fragil şi sorb cu nesaţ lichidul spumat. Metadonă. Mă frige. Mai sînt doar cîteva ore şi-atîtea de făcut! Unde-mi dispare timpul? Grăbit îmbrăţişez sevrajul. Nu mai ţin cont de nimc, atît de multe trebuie terminate!

Mă trezesc în maşină în drum spre casă. Sîntem iar patru dar pe bancheta din spate nu se mai aud chicoteli. Moţăie agitaţi. „Ce mîncăm azi?” mă întreabă cu ochi trişti din cauza oboselii vovea caldă din dreapta. „Lasă, m-am gîndit eu, o să-ţi placă” îi răspund. Priveşte înainte prin parbrizul maşinii. Ştiu că zîmbeşte recunoscătoare. Dacă ar putea s-ar odihni pe umărul meu. Ştiu toate astea şi mă încarc. E scump drogul meu, foarte scump şi foarte rar…

 

Anunțuri
Comentarii
  1. Ovidiu Roman spune:

    Si uite asa, zi dupa zi, trecem prin lume si suntem afectati de micile placeri care fac de multe ori cat o mie de lucruri mari, foarte mari.

    http://www.odas.ro

  2. Flavius spune:

    Da, uriaşele mici plăceri ale vieţii :).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s